Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lacul Bacau II

Râul Bistriţa, drumul plutelor de altădată, izvorăşte din Munţii Rodnei şi străbate inima Moldovei pe o lungime de 280 de kilometri, pentru a se vărsa în râul Siret în apropierea Bacăului. Lacul Bacău face parte din sistemul de amenajare hidroenergetic al râului Bistriţa şi este ultima acumulare înainte de punctul de confluenţă. Apa lacului alimentează  hidrocentrala Bacău II, pusă în funcţiune în anul 1966.

Lacul Bacău este inclus în situl Natura 2000 ”Lacurile de acumulare Buhuși–Bacău–Berești”, arie naturală protejată  cu o suprafață de 5.575,5 ha, din care fac parte lacurile Lilieci de pe râul Bistriţa, Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti, amenajate pe cursul râului Siret. Situl a fost desemnat parte a reţelei ecologice europene Natura 2000 prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007. Cea mai mare parte a suprafeţei protejate (217 ha) este reprezentată de luciu de apă (aprox 180 ha), importante zone mlăștinoase, acoperite cu stuf și vegetație specifică de luncă.

Lacul Bacău, cunoscut mai bine ca Lacul Șerbăneşti,  este situat integral pe raza administrativă a municipiului Bacău. Acumularea are aproximativ 2300m lungime, 600m lăţime în zona barajului și 900m lățime la coada lacului. În imediata vecinătate, în aval de lacul Bacău pe cursul Bistriţei sunt amenajate lacul şi Insula de Agrement. Pe malul estic al lacului este cartierul Şerbăneşti, iar pe malul vestic zona Ştefan cel Mare.

Căile de acces spre lac pornesc de la Calea Romanului (E 85), pe latura de est a lacului, în zona livezii Fructex şi a podului de la Şerbăneşti. Pe latura de vest accesul se realizează din Calea Moldovei (DN15), virând dreapta după ce traversăm podul peste Bârnat, sau la Şcoala nr. 9 Gherăieşti. Zona de nord a lacului poate fi accesibilă şi pe cursul râului Bistriţa, coborând dinspre Parcul Gherăieşti.

Lacul Bacău a fost desemnat arie naturală protejată, fiind o zonă importantă de odihnă, hrană şi adăpost pentru păsările aflate în migraţie sau iernare. Labirintul de insule, stuf şi luciu de apă din coada lacului, reprezintă un habitat prielnic pentru majoritatea speciilor prezente aici.

147 de specii de păsări, identificate în acest areal, conferă lacului statutul de arie de protecţie specială avifaunistică. Patrimoniul natural este îmbogăţit de mamifere, 12 specii de amfibieni şi reptile şi 22 de specii de peşti.

În special în perioada de iernare aria găzduiește mii de exemplare de raţe şi lişiţe, sute de cormorani, gârliţe, corcodei, stârci, egrete şi lebede, ba chiar exemplare de acvilă codalb. Concentrările semnificative de specii amenințate la nivelul Uniunii Europene, precum lebăda de iarnă, conferă o importanță deosebită zonei, doar în zona Lacului Bacău iernând anual între 200 şi 300 de indivizi.

 

Prin poziționarea în spațiul urban, Lacul Bacău este zona cea mai frecventată din întreg situl Natura 2000, având inclusiv rol de recreere și agrement. Aici se pot organiza excursii, pot fi practicate pescuitul sportiv, birdwatching, ciclism, canotaj, turism ecvestru, înot, competiții de orientare turistică sau alte activități în aer liber.

Începând din anul 2006, aria de protecție specială avifaunistică ”Lacul Bacău II” se află în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău.